Wednesday, 5 December 2012

Zbor

Pescăruşul Gabi stătea pe vârful aripilor la marginea cerului. Aripi căutând zborul peste norii priviţi de sus, din cer. Zvâcni scurt încercând să lege prietenie cu valurile întoarse pe dos de un vânt mofluz, trezit cu noaptea în cap de un tunet prevestind furtună. Ocoli barca lui Sakir, ce picotea lângă o plasă pescărească toată numai ochi, şi porni în picaj spre golful vacanţelor întinzând ciocul drept să simtă din plin briza cu miros de zare nesfârşită întinsă ispititor sub ochii lui şi ai lui m care se cocoţase în vârful stâncii dis de dimineaţă observând lumea de la malul mării. Penele din vârful aripilor i se zburleau şi picioarele strânse arătau că nu are de gând să aterizeze prea curând. Se roti calm deasupra apei ţinând aripile nemişcate, ca un acrobat plutind pe deasupra scenei de circ fără plasă de siguranţă, încântat de propria-i umbră ce tulbura plaja pustie. Crabul cu carapacea nou-nouţă scoase capul din nisip şi izbit drept în cleşti de o rafală rece se vârî înapoi în culcuşul lui închizând intrarea cu o piatră ponce ţinută la îndemnă just in case. Gabi făcea obişnuitele-i planări joase peste golf spre disperarea lui Sakir care, văzându-şi prânzul fugind speriat pe sub plasa întinsă strategic în drumul peştilor trimişi pe gratis de zeul mării mai generos ca de obicei, încercă să-l îndepărteze aruncând pe plajă un peşte scos de dimineaţă din congelator. Pescăruşul îl ignoră cu eleganţă princiară continuându-şi netulburat ritualul zburând deasupra apei cu aripile uşor aplecate pentru a prinde din plin o briză uşoară, pusă pe şotii. O salută pe m cu un ţipăt ca de sirenă de vapor răguşită, evită prudent vârful stâncii şi se avântă brusc spre înalt îndoindu-şi aripile la jumătate, apoi le strânse tare lângă el izbucnid ca un gheizer printre norii adunaţi la taclale. Odată ajuns sus îşi întinse aripile larg, până la capăt, până la ultima pană, cu bucurie, cu eliberare, ca şi cum ar fi fost prima dată când şi le deschidea pe de-a-ntregul, ca şi cum doar acolo sus, sus, sus de tot, era îndeajuns spaţiu pentru aripile lui ce se hrăneau cu zbor. De pe stânca din dreapta golfului m îl urmărea cu ochi flămânzi..
- Da, M are dreptate. Locul pescăruşulul e în cer, astfel învăţăm pe de-a-ntregul zborul, concluzionă m şi îşi întinse mâinile lăsându-şi gândul să zboare împreună cu pescăruşul liber, ca o pereche de nedespărţit pentru care zborul era dragostea care îi ţinea legaţi mai mult decât orice altceva pe lume.

m & M – O iubire ciudată © SP
m=mademoiselle
M=monsieur

2 comments:

  1. un crâmpei de vacanta estivala... Superb!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Mulțumesc mult, Carmen. E o bucurie că vii mereu în vizită.

      Delete