Saturday, 20 August 2011

Pecetluind cu zbor o pereche albă de aripi

Eram toată zbor de cealaltă parte a lumii tale şi mă minunam că te văd îndepărtat de aproape. Ploua o ploaie nouă spre cele noi dintre bătăile inimilor noastre ce pe limba cerului se chemau mângâieri ce ne strigau pe nume înnoite. Îmblânzeam un perete de fier scrijelind împreună o inimă cu contur de foc ce biruise valuri sărate. Ne eram unul altuia acasă şi ne trezeam dezlipind zorii cu săruturi pe pleoape. Mâna ta isca zâmbet în părul meu răvăşit cu noapte şi fruntea mea îşi despărţea cu greu odihna de umărul tău mirosind a soare. Toate dimineţile ne găseau cu dor şi timpul trecuse de partea noastră ticăind a drum lung sub paşii înmiiţi cu lumină. Ne vorbeam în gesturi ce deşteptau lumea şi ne tăceam până’n culorile cu care povesteam cerului despre tine. Toate dimineţile lumii erau ale noastre hotărâsem împreună pecetluind cu zbor o pereche albă de aripi.

No comments:

Post a Comment