Thursday, 7 July 2011

Culori de mare (2)

Dor de mare
Avea vreo trei gânduri albastre şi un dor de mare ce durea. Se duse pe plajă dis-de-dimineaţă. O boare diafană ca mângâierea unui voal se plimba pe malul mării în ceaţa din care se desprindeau zorii. Ea, desculţă, păşind în nisipul fin ce îi mângâia gleznele culegea scoici şi pietricele colorate gustând briza sărată şi nemărginirea mării de turcoaz. Îşi scoase panglica albastră ce-i strângea părul lăsându-l să se bucure liber de mângâierea vântului şi legă cu ea o pietricică ce se împietrise într-o nuanţă de roz-nisipos şi şi-o agăţă mândră la încheietura mâinii iar din celelalte făcu un turn aşezându-le după culori - una gri perlat, una siniliu, o alta liliachiu pal, urmată de o pietricică crem cu inserţii vineţii peste care puse una într-o culoare oliv şi în vârf o scoică rătăcită ce-şi căuta marea. Se cocoţă şi ea pe un morman din colţuri de stâncă şi îşi întinse braţele. Vântul îi flutura rochia albă în jurul trupului transformându-i-o într-o pânză de corabie şi îi făcea părul să-i fluture rebel în jurul umerilor goi în timp ce pescăruşii planau sidefiu pe deasupra întinsului mării dându-i lecţii de zbor. Valurile căutau îmbrăţişarea ţărmului, se înfrumuseţau, îşi dantelau vârfurile cu spumă, îşi colorau sticla apei cu nuanţe de albastru ce se rostogolea satinat, se bucurau în mii de stropi ce se înălţau spre cer botezând pescăruşii ce inspectau curioşi tot acest zbucium de apă, culori, vânt, nisip, scoici şi o rochie albă ce se visa pânză de corabie şi braţe întinse ce îşi aşteptau zborul... Un pescăruş perlat se desprinse din ghemul cu zbor al celorlalţi şi fâlfâindu-şi aripile peste muzica valurilor ca un şef de orchestră începu să dirijeze din vârful penelor înmuiate în nesfârşit tocmai când o altă pereche de urme de paşi, un pic somnoroşi, începură să îşi facă apariţia pe plajă... S.P.

No comments:

Post a Comment