Wednesday, 22 June 2011

Jocuri de copii


Primisem avertismentul. "Ai sa urmaresti un film ciudat, ciudat ca si mine." Era sus pe lista trimisa cu filme. Am refuzat sa il caut pe youtube, nu voiam secvente, voiam o experienta din prima, totala. Imi doream sa ma cufund in ciudat cu totul si sa vad cum am sa ies de acolo. Si duminica am pus DVD-ul in laptop si am inceput sa-l urmaresc. Inainte de a incepe am rostogolit titlul filmului in minte, jocuri de copii. Jocurile copiilor puteau fi crude, neintelese, exclusiviste. Ca maturi nu aveam ce cauta in ele, nu mai puteam participa, ne pierdusem inocenta. Apoi m-am gandit la titlul in limba engleza: "Love me if  you dare."  Nu, nu putea fi o comedie romantica, hmm, comediile romantice sunt previzibile, dulcege, linistitoare. Ciudatul nu implica nimic din acestea.
Primele cadre ale filmului, lumea vazuta cu ochi de copil. Un carusel. Am stiut ca totul se va roti repede si ca am sa ametesc. Nici nu am mai avut timp si prima provocare, ridicata doar cu ochii mari pe o fata strengara de fata. Sophie. Bon Dieu, autobuzul acela plin de copii are sa se ciocneasca. Era razbunarea ei pentru cei ce rasesera de ea. Juju instrumentul. Lumea e pedepsita de cei doi, ipocrizia ei, rutina ei, fetele serioase. O razvratire continua. Nu avem nevoie de ei, de lectiile lor, striga amandoi. Ei sunt doar scena noastra... Nu am avut timp sa ma instalez bine in aceasta perceptie si  imi este spulberata... Si orice asteptare imi este intrecuta. Acum ma multumeam sa privesc cu gura deschisa, doar ca sa pot exclama din ce in ce mai des, sa rad, sa duc palma la gura uimit. Caruselul se invarte, e aruncat pe jos din furie si imi vine sa intind mana, sa-l ridic de pe jos, sa il inmanez lui sau ei, sa le cer: "Continuati!" Doar am coborat privirea o clipa, timid, vazandu-i in pat si cand am redeschis ochii dupa cateva secunde erau tineri... si apoi. Nu vor mai iesi din joc, nicicand se vor rani si mutila. Joaca devine razboi. Atatare, cruzime, tandrete. Urmaresc naucit, sunt si eu in corzi. Imi vine sa sar si intr-un picior urmarind filmul si sa le strig, "Iubiti-va!", dar ei nu au timp pentru mine. Filmul acesta nu e pentru spectatori. E pentru ei doi, devorandu-se. Nu poti doar privi, trebuie sa fii unul din ei.
Inovator, da, proaspat, indraznet, tulburator. Nu poti sa-l vezi si sa nu te revolti asupra propriei vieti. Oare am facut destul, oare mai stiu sa traiesc firesc, fara teama, oare am pierdut undeva caruselul? E un film care te zgaltaie, iti da jos de la gat cravata sau iti scutura parul, te trage de el pana te doare. Mai stii sa iubesti?
Pot spune ca Jeux D'enfants e un film pe care il intalnesti o singura data in viata si care daca nu te scutura inseamna ca esti deja prins in cuie. Il recomand cu un avertisment: interzis burghezilor, sufletelor goale, celor ce nu mai stiu sa viseze si adultilor. Exista undeva in film o declaratie de dragoste a iubirii. Unica, fermecata, irepetabila iubire. Care bate totul. Totul... A bout de souffle.
A.C. iunie 2011

1 comment:

  1. This is something every kid will surely enjoy. It's great that you can also find fun games for kids online.

    ReplyDelete